Călin Georgescu: Pentru omenire, criza actuală nu este o problemă, ci ceea ce urmează după ea

Invitat în emsiunea Prim Plan de la TVR1, Călin Georgescu, secretar general al Reprezentanţiei României la Clubul de la Roma spune că, pentru omenire, criza actuală nu este o problemă, ci ceea ce urmează după ea va fi o problemă - o criză a hranei sau o criză a resurselor.

Criza actuală, subliniază Georgescu, este una minoră în comparație cu ce ar putea să urmeze. În momentul de față avem de a face cu o greșeală de sistem, nu cu un accident.

Criza a a pornit de la două păcate fundamentale ale omenirii: lăcomia și trufia, ceea ce se poate aplica și la criza Greciei.

Analiza lui Călin Georgescu, în materialul alăturat: http://www.tvr.ro/articol.php?id=105268

Emisunea PRIM PLAN – integrala poate fi vizionata la INREGISTRARILE SAPTAMANII, Luni: 20-06-2011 : http://www.tvr.ro/inregistrari.php    

”Pentru realizarea unei economii verzi voința politică este fundamentală”

Călin Georgescu, directorul Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD), a susținut în data de 14 iunie 2011 o intervenție în cadrul conferinței NEED 4 GREEN ECONOMY - ECONOMIA VERDE ÎN ROMÂNIA. Evenimentul a fost organizat de Finmedia, sub patronajul Ministerului Mediului  și Pădurilor la  J.W. Marriott Bucharest Grand Hotel.

Călin Georgescu a subliniat la începutul alocuțiunii sale că modelul dezvoltării durabile reprezintă viitorul României dar el trebuie și pus în practică.

În continuare, expertul ONU a remarcat că, pentru a trece la implementarea unui model de economie verde, trebuie să vedeam în ce realitate aducem acest concept. ”Populația României a scăzut cu 12% în ultimii 20 de ani, avem 5 milioane de pensionari și 4,8 milioane de persoane active. Peste 50% dintre elevii români nu îndeplinesc criteriile după care se măsoară, conform standardelor europene, nivelul alfabetizării științifice. Suntem încă pe unul dintre primele locuri în Europa la numărul bolnavilor de tuberculoză, o boală a sărăciei, și la mortalitatea infantilă.”  În plus, ”procentul alocat cercetării în România este de 0,47% din PIB, în timp ce strategia Europa 2020 a enunțat clar că știința este o prioritate, fiecare stat membru al UE urmând să aloce minimum 3% din PIB în acest scop.” “Trebuie să ne întrebăm cu cine vom clădi societatea românească de mâine” a spus Georgescu, “iar fără un sistem de învățământ performant, fără cercetare și inovare permanentă nu există dezvoltare durabilă.”

Călin Georgescu consideră ca România are un potențial uriaș pentru a promova ”economia verde” ca soluție a dezvoltării pe termen mediu și lung. Dispunem chiar de unele avantaje competitive, din punctul de vedere al resurselor, în comparație cu unele state care, în ultimii 20 de ani, au reușit să facă progrese remarcabile pe calea aplicării principiilor dezvoltării durabile, precum Finlanda, Norvegia și, mai recent, Franța. În Romania avem nevoie însă de o gândire strategica coerentă, iar voința politică în acest sens este fundamentală.”

Directorul CNDD a concluzionat spunând că trebuie să fim mai modești în declarații festiviste și mult mai responsabili în acțiune. Astfel, ”orice decizie care privește viitorul țării ar trebui să se ia pe baza unor analize serioase și studii de impact, să fie bazată pe raționalitate economică și suportabilitate socială.”

                                                                                                                                          

15 iunie 2011

”Daca statul nu incurajeaza responsabilitatea sociala ramanem doar la o zona insulara pentru ca zbaterea ONG-urilor este salutata dar insuficienta.” - Calin Georgescu despre CSR si administratia publica la conferinta Parteneriate pentru Responsabilitate Sociala, 24 februarie 2011, Bucuresti

"In Romania sunt foarte multe proiecte individuale si extrem de putine proiecte comunitare" - Calin Georgescu despre Voluntariat

Viitorul este al celui care va avea hrana și apa

Dr. Călin Georgescu

Voci internaționale proeminente, analize pertinente și date recente susțin cu tărie apariția în decada următoare a unei crize alimentare. Premisele care susțin aceasta ipoteză nu sunt puține.

Resursele planetare au atins limitele potențialului de producție agricolă însă populația lumii crește în continuare. Efectele condițiilor climaterice nefavorabile asupra producției de grâu se resimt deja în producția marilor exportatori mondiali și se estimează că în anii următori aceste efecte vor fi și mai pronunțate. Fenomene precum deteriorarea fertilității solurilor și poluarea reduc suprafețele cultivate de la an la an. În plus, volumul de apă dulce la nivel planetar se reduce accelerat, ducând la diminuarea producției agricole. Semnele apropierii unei crize alimentare se multiplică: rezervele mondiale de cereale sunt în scadere iar prețurile au crescut constant, în unele cazuri de 2-3 ori față de nivelul de acum doi ani. Conform Băncii Mondiale prețul global al alimentelor a crescut cu 36% în ultimele 12 luni, determinând noi presiuni inflaționiste. Scumpirea paralelă a prețurilor la carburanți accentuează acest proces.

Într-un clasament al băncii japoneze Namura din septembrie 2010, România a fost plasată pe locul 12 în lume în ceea ce priveste pericolul de infometare. O asemenea apreciere nu poate fi tratată cu ușurință dacă ținem cont de scăderea accentuată a puterii de cumpărare a populației și de situația dramatică în care se află agricultura românească. România a ajuns să importe 80% din produsele agricole aflate pe piață, unele dintre acestea de calitate îndoielnică. Ponderea suprafațelor agricole efectiv utilizate a scăzut cu 10% din 2003 pana in 2007 (conform datelor Eurostat), cea mai mare diminuare din spațiul Uniunii Europene. Din cele aproximativ 14,7 milioane de hectare cu potențial arabil, folosim pentru producția agricolă mai puțin de jumătate (sub 7 mil. ha). Avem cea mai slabă productivitate agricolă din UE, cu o medie valorică pe gospodărie de 3600 Euro, de 37 de ori mai slabă decât a Olandei (cea mai performantă agricultură din UE). Din perspectiva absorbirii fondurilor comunitare și valorificării avantajelor politicii agricole comune a UE, România deține tristul record de codașă a Europei.

Și totuși agricultura poate să fie șansa României. Dispunem de unul dintre cele mai fertile soluri din Europa și avem un potențial agricol imens care ne-ar permite sa asigurăm hrana pentru 80 de milioane de oameni. Fragmentarea proprietăților agricole și faptul ca avem o populație rurală de peste 40% din total sunt încă privite ca o slabiciune dar pot fi transformate în tărie. Nu pot fi de acord cu cei care susțin ca situația actuală din agricultura și producția alimentară a României s-ar datora unor tare de caracter ale poporului român. Nu suntem toți hoți și leneși. Cel mult poate că am fost conduși greșit. Pericolul real al unei crize alimentare globale ar trebui să ne deschidă ochii asupra acestei realități și asupra perspectivelor care se cer valorificate. Într-o lume în care hrana și apa vor fi mai prețioase decât petrolul, agricultura poate să devină nișa de succes a României.

Editorial aparut in “Realitatea Economica Buzoiana” , mai 2011, http://www.reb.ro/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=35&Itemid=56.