Resursele planetare au atins limitele potențialului de producție agricolă însă populația lumii crește în continuare. Efectele condițiilor climaterice nefavorabile asupra producției de grâu se resimt deja în producția marilor exportatori mondiali și se estimează că în anii următori aceste efecte vor fi și mai pronunțate. Fenomene precum deteriorarea fertilității solurilor și poluarea reduc suprafețele cultivate de la an la an. În plus, volumul de apă dulce la nivel planetar se reduce accelerat, ducând la diminuarea producției agricole. Semnele apropierii unei crize alimentare se multiplică: rezervele mondiale de cereale sunt în scadere iar prețurile au crescut constant, în unele cazuri de 2-3 ori față de nivelul de acum doi ani. Conform Băncii Mondiale prețul global al alimentelor a crescut cu 36% în ultimele 12 luni, determinând noi presiuni inflaționiste. Scumpirea paralelă a prețurilor la carburanți accentuează acest proces.
Într-un clasament al băncii japoneze Namura din septembrie 2010, România a fost plasată pe locul 12 în lume în ceea ce priveste pericolul de infometare. O asemenea apreciere nu poate fi tratată cu ușurință dacă ținem cont de scăderea accentuată a puterii de cumpărare a populației și de situația dramatică în care se află agricultura românească. România a ajuns să importe 80% din produsele agricole aflate pe piață, unele dintre acestea de calitate îndoielnică. Ponderea suprafațelor agricole efectiv utilizate a scăzut cu 10% din 2003 pana in 2007 (conform datelor Eurostat), cea mai mare diminuare din spațiul Uniunii Europene. Din cele aproximativ 14,7 milioane de hectare cu potențial arabil, folosim pentru producția agricolă mai puțin de jumătate (sub 7 mil. ha). Avem cea mai slabă productivitate agricolă din UE, cu o medie valorică pe gospodărie de 3600 Euro, de 37 de ori mai slabă decât a Olandei (cea mai performantă agricultură din UE). Din perspectiva absorbirii fondurilor comunitare și valorificării avantajelor politicii agricole comune a UE, România deține tristul record de codașă a Europei.
Și totuși agricultura poate să fie șansa României. Dispunem de unul dintre cele mai fertile soluri din Europa și avem un potențial agricol imens care ne-ar permite sa asigurăm hrana pentru 80 de milioane de oameni. Fragmentarea proprietăților agricole și faptul ca avem o populație rurală de peste 40% din total sunt încă privite ca o slabiciune dar pot fi transformate în tărie. Nu pot fi de acord cu cei care susțin ca situația actuală din agricultura și producția alimentară a României s-ar datora unor tare de caracter ale poporului român. Nu suntem toți hoți și leneși. Cel mult poate că am fost conduși greșit. Pericolul real al unei crize alimentare globale ar trebui să ne deschidă ochii asupra acestei realități și asupra perspectivelor care se cer valorificate. Într-o lume în care hrana și apa vor fi mai prețioase decât petrolul, agricultura poate să devină nișa de succes a României.
Editorial aparut in “Realitatea Economica Buzoiana” , mai 2011, http://www.reb.ro/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=35&Itemid=56.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu